Ilse Sand este autoare din Danemarca, ca profesie de bază, psiholog. Autoarea este prezentă pe piața cărților de psihologie, comunicare și dezvoltare personală di România, începând din 2019, prin intermediul Editurii Ascendent ( www.edituraascendent.ro ),  unde au fost publlicae următoarele titluri :

- Vino mai aproape - despre iubire și autoprotecție

- Oameni sensibili într-o lume insensibilă

- De cine ți-e dor?

- Busola emoțională

- Idei pentru cei care vor să îți ajute semenii

- Ghid pentru oameni introvertiți

Cărțile autoarei sunt disponibile în rețeaua de disstribuție a editurilor și pot fi comandate și la adresa : carteinspirata@gmail.com

....................................................................

EDUARD ȚARĂ: (n.1969), profesor de matematică din 1994, deţinător al Brevetului de Invenţie nr.114745 C1/30.07.1999 pentru Jucărie logică de permutare, master în structuri matematice fundamentale-algebră la Facultatea de Matematică, Universitatea Al.I.Cuza, Iaşi (2004), absolvent al Programului de Studii Avansate din Cadrul Studiilor Universitare de Doctorat, Facultatea de Matematică şi Informatică, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj Napoca (2007).

Introduce în matematică noţiunile de permutare m-colorată arhetipală de grad n şi string arhetipal al unei permutări m-colorate de grad n. Articole publicate în reviste ştiinţifice de specialitate: Elements of Oriented Combinatorics, lucrările ECIT2004, Iaşi (2004), n-Rainbow Archetypal Permutations and Strings etc.

Campion naţional în 2018, 2019 şi vicecampion în 2017 la qwan ki do (arme tradiţionale de lemn).

Membru al Societăţii Române de Haiku din 1991, membru al Romanian Kukai Group.

Iniţiator, organizator şi secretar al concursului A Thousand Cranes International Haiku Contest, România (2008), iniţiator şi secretar al concursului Sharpening the Green Pencil International Haiku Contest România (2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018), iniţiator şi membru în juriul concursului Yūgen International Haiku Contest, România (2021), membru în juriul internaţional al The White Stork International Haiku Contest, Croația (2017).

Primul poet din lume premiat pentru haiku şi tanka pe 6 continente, în 35 de ţări: Africa (Senegal), America de Nord (Canada, Cuba, Statele Unite ale Americii, Trinidad-Tobago, Ţările de Jos/ Curaçao), America de Sud (Argentina, Brazilia, Columbia), Asia (India, Israel, Japonia, Tailanda), Australia/Oceania (Australia, Franţa/Noua Caledonie, Noua Zeelandă), Europa (Austria, Belgia, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Malta, Marea Britanie, Muntenegru, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria).

Din 2002, peste 225 de premii şi menţiuni internaţionale pentru haiku şi tanka scrise sau traduse în 23 de limbi diferite: bretonă, bulgară, castiliană, catalană, croată, engleză, franceză, germană, irlandeză, italiană, japoneză, maghiară, norvegiană, olandeză, papiamentu, poloneză, portugheză, română, rusă, sârbă, slovenă, suedeză, wolof. Este publicat în numeroase antologii naţionale şi internaţionale.

În luna mai 2021 publică, la Editura Carte Inspirată, volumul de poeme haiku :

,,luna în țăndări,, .

Detalii și comenzi carte : carteinspirata@gmail.com

 Alte volume publicate: ,,țurțuri picurând,, - poeme haiku , Editura Pim, 2021

 .............................

Fotografie realizată de Florin Floreanu

         Șerban Codrin, pseudonimul lui Denk Șerban Ioan, născut la 10 mai 1945 în municipiul Bucureşti, fiu al inginerului silvic Denk Gheorghe (1914-1984), născut la Hemeiuşi, judeţul Bacău, şi al soţiei Denc Serena (1918-1987), născută Petrovici, din Miclăuşeni, judeţul Iaşi.

         Numele germanic Denk a fost alterat în acte, explicabil sau inexplicabil, sub forma Denc sau Denca/Dencă, în orice caz, o românizare.

         Onomastica familiei este frecventă în Austrie, unde provine din Boemia; familia străbunicului patern, Denk Ambrozie, a emigrat în România prin localitatea bucovineană Dorna Candreni din Imperiul Habsburgic în secolul XIX.

         Inginer pe Domeniile Coroanei, Ocolul silvic din comuna Borca, judeţul Neamţ, Gheorghe Denk a fost arestat în anul septembrie 1949, împreună cu soţia, eliberată câteva luni mai târziu, şi declarat „duşman al poporului”; aproape întreaga perioadă până în august 1964 a petrecut-o în gulagul dictaturii totalitare.

         Denc Șerban Ioan a devenitelev la Școala generală din comuna Ceahlău, judeţul Neamţ, 1952-1954, la şcoala din comuna Valea-Rea (Livezi, 1955), la Școala Medie Mixtă nr.1, Bacău, 1956-1960 (viitorul liceu George Bacovia, actualul Colegiu naţional Ferdinand I).

         Înfiat de bunicul matern, croitorul militar Petrovici Gheorghe, a urmat cursurile liceului Dimitrie Bolintineanu, 1959-1963, cu numele modificat, Petrovici Șerban.

         În anul 1963 a devenit student al Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti; în 1968 a susţinut Examenul de Stat, cu o lucrarea „Dramaturgia lui Mihai Eminescu”.

         În 1968 a reprimit actele de identitate cu vechiul nume de familie, însă modificat în Denca Șerban Ioan.  

         Profesor suplinitor de limba şi literatura română la şcoala din  comuna Giurgeni, judeţul Ialomiţa; director al Bibliotecii judeţene-Ialomiţa între 1976-1982, apoi, din nou, profesor suplinitor în comuna Bucu şi în diferite şcoli din municipiul Slobozia. Începând cu anul 1990, a devenit consilier la Inspectoratul pentru Cultură Ialomiţa, director al Centrului Cultural Ionel Perlea-Ialomiţa, din nou director al Bibliotecii judeţene Ștefan Bănulescu, de unde a fost pensionat în anul 2008.

         Debut în presă, 1960, debut editorial cu volumul Imnuri către soare, Albatros, Bucureşti, 1982.

         După 1990 a publicat volume de versuri, teatru, poeme zen, a editat revistele de poezie zen Orion, Micul Orion. 

         Compozitorii Theodor Grigoriu (trilogia „Dincolo de tăcere”, Premiul Uniunii Compozitorilor din România pe anul 2000), Ede Terenyi (şapte haikai ”Dincolo de tăcere”), Dan Dediu („Cinci lieduri op.59, Wolfiana”), Felicia Donceanu (cantata „Salbe”), Vasile Spătărelu („Cinci poeme tanka”), Cornelia Tăutu („Poarta şi zgomotul”), Valentin Timaru, Satoshi Tanaka (Japonia) au compus lucrări muzicale pe versurile sale, prezentate în concerte publice în ţară şi în străinătate, inclusiv în Festivalul Internaţional George Enescu.

         „Antologia muzicii româneşti – CD 47 Portret componistic: Theodor Grigoriu”, producător: Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România 2014, cuprinde o simfonie liturgică, psalmi şi „9 haikai – Dincolo de tăcere, Iisus, pentru voce şi pian”, Șerban Codrin (versuri), Cezar Dima (tenor, Viena), Cezara Petrescu (pian). În muzicologia românească, se consideră „că spirala credinţei urcă (...) de-a lungul timpului şi istorei, purificându-se în ciclul 9 haikai, Dincolo de tăcere, Iisus, ce îl are în centru pe Iisus” (Grigore Constantinescu). Cele trei cicluri de haikai alcătuiesc centrul de iradiere a întregii creaţii simfonice, vocal-simfonice şi camerale de Theodor Grigoriu, din această cauză, marele compozitor a întreţinut o relaţie specială, la nivelul creaţiei, cu Șerban Codrin, vezi volumul „Muzica şi nimbul poeziei” de Theodor Grigoriu, ediţie îngrijită de Mihaela Marinescu Grigoriu, Editura muzicală, Bucureşti, 2015.

         Scrierile sale au devenit obiectul monografiilor Șerban Codrin sau călătoria unui poet occidental într-o grădină zen de Ion Roşioru, Tempus, Bucureşti, Merii în floare de Violeta Basa, ExPonto, Constanţa, 2002, Eseu lunatic de Marian Dopcea şi a mai multor lucrări de doctorat. Cezara Petrescu a tipărit Dincolo de tăcere, sunet şi gând, integrala haikai de Theodor Grigoriu, Editura Artes, Iaşi, 2019.

         Șerban Codrin a primit titlurile de cetăţean de onoare al comunei Giurgeni şi al municipiului Slobozia, judeţul Ialomiţa.

                                  Principalele volume:

Imnuri către soare, Albatros, 1982

Întemeietorii, trilogie dramatică, Cartea Românească, 1984

Jneţî, (Secerătorii), teatru, traducere în limba rusă, Biblioteca Romania,

                   nr. 11, 1985

Ţiganiada, într-o recitire de Șerban Codrin, Dacia, 1994

Între patru anotimpuri, editura Haiku, 1994, Bucureşti

Dincolo de tăcere, editura Haiku, Bucureşti, 1994

O sărbătoare a felinarelor stinse, poeme zen, editura StarTipp,

                  Slobozia, 1997

Carte dintr-un exil interior, antologie, StarTipp, Slobozia, 1997

Scoici fără perle,antologie de poeme zen alcătuită de Paula Romanescu,    

                   Colecţia liliput, Helicon, Timişoara, 1997

Missa Requiem, poeme zen, Sud-est Press, Slobozia, 1999

Marea tăcere, antologie în 10 părţi de poeme zen, StarTipp, Slobozia,

                   2001

Testamentul din strada Nisipuri, editura Vinea, 2002, poem, varianta I

Ţiganiada, un poem în proză, editura Lucman, Bucureşti, 2002

Horeadele, trilogie dramatică,  editura Helis, Slobozia, 2005

O sărbătoare a felinarelor stinse, poeme tanka,Tempus Dacoromânia-

                    Comterra, Bucureşti, 2005

Baladierul, Helis, Slobozia, 2006, varianta I

Baladierul, EuroPress Group, Bucureşti, 2012, cu completări

Incantaţii, Opera omnia. Poezie contemporană, TipoMoldova, Iaşi, 

                   2014

Ţiganiada, poem recitit în proză, Colecţia Academica, TipoMoldova,

                   Iaşi, 2014

Stâlpi de felinar, antologie sezonală de poezie epigramatică haiku,

                   Editura Ex-Ponto, Constanţa, 2018

Rodierul, Betta, Bucureşti, 2016; ediţia II, revizuită, 2019

Testamentul din strada Nisipuri, varianta II, Editura Betta, Bucureşti,  

                   2019

Omagiu lui Ion Budai-Deleanu, Editura Betta, Bucureşti, 2020

Şerban Codrin, 101 poezii, Editura Academiei Române, Bucureşti,

                   2020

         Șerban Codrin a câştigat Concursul Naţional de teatru scurt, Teatrul de Stat Oradea, 1992, cu piesa „Nemuritorul Ionel”, devenită, în varianta finală „Paradisul”. Regia spectacolului a aparţinut lui Mihai Lungeanu, scenografia Vioara Bara. O parte din creaţia dramatică nu a fost tipărită.

         Este antologator („O sută de catarge”) şi teoretician al poeziei minimaliste („Stâlpi de felinar”), cât şi prezent în numeroase antologii româneşti şi străine.

Deține, din 2010, titlul de mare Maestru Hiku, tanka, renga.